Pe înserate
păpușoaiele pe câmpurile Lăpușnei
prind glas ruginiu
și în leagănul vânturilor
freamătul le este
de toamnă vestitor.
Degrabă nucile vor prinde
să cadă de sus
cu ploaia în două
(ude și goale, ca născute atunci),
așa cum frumos poate să plouă
doar acasă.Degrabă bunica le va aduna
bătrână
precum o coajă de nucă
rămasă luare aminte pe ram.
Degrabă îngreunatele vii
de pe dealurile Lăpușnei
își vor sprijini strugurii în hăragii de corn
pregătiți cu iscusință de tata...
*****
... Degrabă.
Dar deocamdată
negrăbită se apleacă peste sat
înserarea
și păpușoaiele
freamătă a toamnă...
Mai multe despre Lăpușna!
joi, 19 septembrie 2013
marți, 17 septembrie 2013
Prima toamnă străină
Feerică toamnă, anotimp
nechemat,
Postume lucesc smaraldine
Ți-e palid obrazul de rod nestemat
Iar casa - de zboruri haine.
*****
Și pasăre și om alături coboară
Mereu mai aproape, mai alături mereu,
Să nu-i afle nimeni și să nu-i doară
Liniștea rămasă peste numele ”EU”.
*****
Aproape-i dimineața cu brumă argintie,
Puțină-i lumina, razele-i dor.
Mereu ostenit, în capătul viei
Ți-e lungă odihna, ți-e somnul ușor.
*****
Ți-e palid obrazul de rod nestemat,
Iar casa – de zboruri haine;
Feerică toamnă, anotimp nechemat,
Postume lucesc smaraldine.
Postume lucesc smaraldine
Ți-e palid obrazul de rod nestemat
Iar casa - de zboruri haine.
*****
Și pasăre și om alături coboară
Mereu mai aproape, mai alături mereu,
Să nu-i afle nimeni și să nu-i doară
Liniștea rămasă peste numele ”EU”.
*****
Aproape-i dimineața cu brumă argintie,
Puțină-i lumina, razele-i dor.
Mereu ostenit, în capătul viei
Ți-e lungă odihna, ți-e somnul ușor.
*****
Ți-e palid obrazul de rod nestemat,
Iar casa – de zboruri haine;
Feerică toamnă, anotimp nechemat,
Postume lucesc smaraldine.
joi, 21 februarie 2013
Mama mea și-a tuturor ...
Și te saturi de lumină,
Și ți-i somnul călător,
Mamă blândă, mamă lină,
Mama mea și-a tuturor.
*****
Și cu var ți-e dat pe umeri,
Și cu rouă – pe vederi,
Vin cucuoare să le numeri,
Să le ierți de primăveri.
*****
Și te scuturi de lumină
Ca de murmur – un izvor,
Mamă bună, mamă lină,
Mama mea și-a tuturor.
Și ți-i somnul călător,
Mamă blândă, mamă lină,
Mama mea și-a tuturor.
*****
Și cu var ți-e dat pe umeri,
Și cu rouă – pe vederi,
Vin cucuoare să le numeri,
Să le ierți de primăveri.
*****
Și te scuturi de lumină
Ca de murmur – un izvor,
Mamă bună, mamă lină,
Mama mea și-a tuturor.
duminică, 17 februarie 2013
Statornicie
![]() |
http://www.youtube.com/watch?v=6iliU60nTZY |
Trăim între furtuni, între furtuni și-mi pare
Că am ieșit din liniști ca pasărea din ou,
Purtați în nesfîrșire de-o apă zburătoare,
Ce scade și se pierde și-adaugă din nou.
*****
Trăim între furtuni, în toiul vijeliei
E fiecare tunet al cerului trimis,
Să ne încerce teama cu frigul măreției
Și îndrăzneala – cu al lumilor abis.
*****
Trăim între furtuni, dar înfruntând ispita
Ascuns de dulcea vatră, cu ea să-mbătrânesc,
Ne bucurăm ca pruncii când se alintă pita
În boabe sunătoare pe-ogorul românesc.
*****
Ne împlinim viața pe vreme luminoasă,
Știm rosturi, adevăruri,
dar, parcă nu le-am ști.
Trăim între furtuni, aici făcu-ne-am casă
Și n-avem gând nici voie de a o părăsi.
luni, 4 februarie 2013
Despre Tata

Via își prinde degetele moi,
Să-mi povestești, mi-e dor, de ce taci
Cu palmele greu adunate sub ploi !?
*****
Adormite-s cuvintele, uitate, știute,
Tăcerea freamătă adânc, cărunt.
Zile în șir nu mai vrea să te-asculte
Verdele-acesta sălbatic și crud.
*****
Lumina veșminte de lună îți toarce,
Alunecă amurgul pe văi, obosit.
Să-mi povestești, aș vrea, vezi ... poama se coace
Iar frunza în toamnă coboară smerit.
*****
Să-mi povestești, aș vrea, despre vechii hăragi,
Despre palmele greu adunate sub ploi,
Despre brațele tale , pe care, dragi,
Via le cuprinde cu degete moi.
luni, 21 ianuarie 2013
Când dragostea se naște iarna
În palmele tale fulgi o să cadă,
Toamna, privește, s-a stins.
Și eu te-am visat, alergai prin zăpadă
Cu părul alb, nins.
*****
Cu genele albe, cu genele ninse,
Erai unica caldă din ierni,
Sălcii aprinse, le mai ții oare minte
Pe malul zilei de ieri.
*****
Păsări departe, drumuri lungi,
Frunze iubite de noi...
Dusă e toamna și n-o mai ajungi
Și n-o mai aduci înapoi.
*****
Stinsă e toamna sub sălcii bătrâne,
Ploaie și vânt la amiezi,
Hai, draga mea, să trăim până mîine,
Hai să trăim în zăpezi.
Toamna, privește, s-a stins.
Și eu te-am visat, alergai prin zăpadă
Cu părul alb, nins.
*****
Cu genele albe, cu genele ninse,
Erai unica caldă din ierni,
Sălcii aprinse, le mai ții oare minte
Pe malul zilei de ieri.
*****
Păsări departe, drumuri lungi,
Frunze iubite de noi...
Dusă e toamna și n-o mai ajungi
Și n-o mai aduci înapoi.
*****
Stinsă e toamna sub sălcii bătrâne,
Ploaie și vânt la amiezi,
Hai, draga mea, să trăim până mîine,
Hai să trăim în zăpezi.
vineri, 18 ianuarie 2013
Îndemn

Și tot asemenea vă vând.
Să nu-mi dea cerul altă stea,
Credeți-mă așa cum sânt.
****
În casa voastră cald și bine,
În vatră focul arde sfânt,
Nu vă uitați chioriș la mine,
Credeți-mă așa cum sânt.
****
Sălășluind în astă viață,
Copil rămân lângă Pământ,
Afară ninge și îngheață,
Primiți-mă așa cum sânt.
****
Să nu-mi dea cerul altă stea,
Nici alt însemn pentru cuvânt,
Eu vă iubesc în legea mea,
Iubiți-mă așa cum sânt.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)